Numele satului Iclod derivă de la cuvântul slavon Klad, Kladu, Ucladu, ceea ce în românește înseamnă loc de adăpostire, popas, vămuire.
La fel ca pe întreg teritoriul țării noastre, în fosta provincie Dacia și în Valea Someșului Mic, continuitatea daco-romană este pe deplin dovedită după retragerea stăpânirii romane, pe temeiul descoperirilor arheologice. Morminte și cimitire aparținând populației daco-romane au fost descoperite într-o serie de localități de aici, precum și obiecte creștine datând din secolele IV și V e.n. la Napoca, Clujul de azi și Someșeni-Dej, iar obiecte romane din secolul al VI-lea s-au găsit la Sic.
Descoperirile arheologice efectuate în lunca Someșului Mic au scos la iveală, între Iclod și Livada, obiecte daco-romane datând din secolul al VI-lea. Urme daco-romane au fost descoperite la Fundătura și la Orman. Toate acestea dovedesc continuitatea de locuire a populației daco-romane pe aceste meleaguri și, deci, și pe teritoriul actualei comune Iclod, care se încadrează în această zonă.
O dovadă a continuității populației daco-romane în Valea Someșului Mic este păstrarea numelui râului Someș, care trecea și prin teritoriul actualei comune Iclod. Lingvistica a stabilit că numele râului Someș derivă din denumirea folosită în epoca romană, Samus (Samus – Someș). Pe Valea Someșului Mic s-a descoperit un cimitir slav, care dovedește existența unei așezări importante în jurul anului 800.
În perioada secolelor III–X, Valea Someșului Mic, împreună cu teritoriul unde se află astăzi comuna Iclod, s-a încadrat organic în procesul de formare a poporului român și a limbii române. Populația băștinașă de pe aceste meleaguri trăia în obști sătești, care se întindeau pe Valea Someșului Mic, Valea Ormanului și Valea Lonei.
Descoperirile arheologice efectuate la Cluj, Dej și Sic au documentat prezența masivă a dacilor după cucerirea romană, fie ca agricultori, crescători de vite sau meșteșugari, precum și participarea lor la alcătuirea comunității daco-romane și a noii culturi populare, aportul lor însemnat la constituirea romanității care a cuprins și Valea Someșului Mic.
Odată cu așezarea slavilor pe aceste meleaguri, se creează pentru această populație condiții tot mai favorabile pentru o viață stabilă de plugari și crescători de vite.
În secolul al X-lea, când se accentuează procesul de apariție a relațiilor feudale, aici, în Valea Someșului Mic, începe procesul de închegare a primelor formațiuni politice cu caracter feudal incipient. Formarea voievodatelor a marcat o nouă epocă în istoria poporului român, în dezvoltarea sa economică, socială și politică.
Astfel, în Valea Someșului Mic este menționată existența formațiunii politice conduse de voievodul Gelu, din care făcea parte și teritoriul actualei comune Iclod, care, în această perioadă, era locuit de populația băștinașă românească, organizată în așezări sătești.
Așezările de pe teritoriul actualei comune Iclod sunt pomenite în documentele din a doua jumătate a secolului al XIII-lea și prima jumătate a secolului al XIV-lea. În documentele din perioada 1241–1300 sunt atestate documentar:
- Fundătura – anul 1268;
- Orman – anul 1292;
- Livada – anul 1320.
Denumirea localităților componente ale comunei Iclod, de-a lungul anilor, până la denumirea finală:
ICLOD
- 1348 – Iklod;
- 1678 – Nadyiklod;
- 1733 – Iclod;
- 1850 – Iclodu Mare.
ICLOZEL
- 1667 – Kisiklod;
- 1760 – Iklod;
- 1850 – Kisiclod;
- 1850 – Iclodul Mic.
LIVADA
- 1320 – Dendeleag;
- 1391 – Dendelegh;
- 1808 – Giundyleag;
- 1839 – Denyeleg;
- 1854 – Dendelag.
ORMAN
- 1292 – Orlman;
- 1312 – Possorman;
- 1633 – Sacerdos de Orman;
- 1648 – Villa Orman;
- 1733 – Ormany;
- 1854 – Orman.
FUNDĂTURA
- 1269 – Terra Gneu;
- 1348 – Villa Ineo;
- 1587 – Ineu;
- 1643 – Kiss Ineo;
- 1854 – Ineu.
În secolele XII–XIII, satele erau mici ca întindere, având în medie 20–25 de gospodării. Pe măsură ce înaintăm în timp, prin înmulțirea populației și creșterea densității pe kilometru pătrat, crește și populația așezărilor sătești.
Astfel, în prima jumătate a secolului al XIV-lea, numărul gospodăriilor din satul Iclod poate fi apreciat la aproximativ 40–45, respectiv cca 120–130 de locuitori.
Documentele vremii atestă existența, pe teritoriul comunei Iclod, a unui număr de 11 localități, dintre care au supraviețuit până în zilele noastre 5 localități:
- Iclod;
- Orman;
- Iclozel;
- Fundătura;
- Livada.
