Personalități locale

Mihaela Dindelegan este o poetă originară din Iclod, remarcată printr-o activitate literară deosebit de bogată și prin diversitatea formelor poetice pe care le-a abordat de-a lungul carierei sale.

Născută în localitatea Iclod, Mihaela Dindelegan s-a stabilit în anul 1995 la Oradea, oraș în care și-a continuat parcursul personal și profesional și unde avea să se afirme, în timp, și în domeniul literaturii.

Debutul său editorial ca poetă a avut loc în anul 2013, iar de atunci activitatea sa literară s-a dezvoltat într-un ritm impresionant. Într-o perioadă relativ scurtă, autoarea a publicat 33 de volume, abordând genuri și formule literare diverse, de la poezie lirică la creații destinate copiilor și texte dramatice în versuri.

În creația Mihaelei Dindelegan se regăsesc atât poezii în vers alb, cât și numeroase forme poetice clasice, cu structură fixă. Autoarea a cultivat cu precădere sonetul, glosa și rondelul, demonstrând interes pentru rigorile prozodiei tradiționale și pentru posibilitățile expresive oferite de acestea.

O parte importantă a operei sale este dedicată și celor mici, Mihaela Dindelegan publicând povești în versuri pentru copii, prin care literatura capătă o dimensiune accesibilă, ludică și educativă. De asemenea, creația sa include și teatru în versuri, ceea ce evidențiază preocuparea pentru experimentarea mai multor forme de expresie literară.

Printre volumele sale recente de sonete se numără „Mâna destinului” și „Sfatul de taină”. Activitatea sa în această formă poetică este remarcabilă prin amploare, poeta ajungând să publice, într-un interval de aproximativ un an, peste 1.200 de sonete. Acest volum de creație reflectă atât disciplina literară, cât și preocuparea constantă pentru scris.

Cea mai amplă lucrare a sa este însă romanul „Prețul Adevărului”, conceput ca un proiect literar de dimensiuni mai mari și reprezentând o extindere a preocupărilor sale dincolo de poezie.

În paralel cu activitatea literară, Mihaela Dindelegan și-a desfășurat activitatea profesională în administrația publică, în domeniul organizării de evenimente în cadrul Primăriei Oradea. Experiența profesională și implicarea în viața culturală se completează astfel cu o activitate literară susținută.

Prin numărul mare de volume publicate, varietatea genurilor abordate și atenția acordată formelor poetice clasice, Mihaela Dindelegan se numără printre personalitățile culturale originare din comuna Iclod. Parcursul său literar reprezintă un exemplu de continuitate a preocupărilor culturale și de afirmare prin creație, contribuind la promovarea numelui localității sale natale în spațiul literar contemporan.

Sursa: https://www.bihon.ro/stirile-judetului-bihor/mihaela-dindelegan-cetatean-de-onoare-la-iclod-149995/

A fost un episcop de Făgăraș și Alba Iulia, cu sediul la Blaj, întâistătător al Bisericii Române Unite cu Roma între 1782-1830 (n. 1739, Orman, Cluj – d. 2 octombrie 1830, Blaj).

Ioan Bob s-a născut la 25 noiembrie 1739 în localitatea Orman, în comitatul Solnocul Interior, azi în județul Cluj. Părinții săi au fost nobilul Andrei Bob din Copalnic-Mănăștur și Candida Timándi.

Primele cursuri școlare le-a făcut sub îndrumarea învățătorului reformat comunal, apoi a studiat la Ocna Dej, Giula și Ciumăfaia. La vârsta de 11 ani a trecut la colegiul iezuit din Cluj. De la Cluj a plecat la Blaj, unde a intrat ca novice la călugării bazilieni de la Mănăstirea Sfânta Treime. La școlile din Blaj l-a avut profesor de gramatică pe Petru Iacob.

Întrucât regulile călugărești cerute de episcopul Atanasie Rednic erau prea aspre, nu a depus votul de călugăr. A plecat la reședința iezuiților din Odorheiu Secuiesc, unde a fost administrator între 1765-1769, iar de acolo s-a întors la Blaj, în calitate de administrator al mănăstirii, unde a funcționat până în anul 1773. În același an, deși avea vârsta de 34 de ani, a fost trimis la studii de către episcopul Grigore Maior, la Sâmbăta Mare (în Slovacia de astăzi) unde, în 1774, a absolvit doar cursul de teologie. Bolnav fiind, s-a reîntors la Giula, unde și-a refăcut sănătatea. În 1778 episcopul Grigore Maior l-a hirotonit preot și l-a numit secretar episcopal, iar apoi, protopop în Daia Română, iar de aici, la Târgu Mureș.

Biserica Bob din Târgu Mureș
În anul 1782 episcopul Grigore Maior a trebuit să renunțe la episcopat, din cauza neînțelegerii pe care le avea cu călugării basilieni și a opoziției pe care o făcuse față de Edictul de toleranță religioasă emis de împăratul Iosif al II-lea. La 12 august 1782 a fost convocat sinodul electoral. Aici candidații la episcopat s-au clasat în felul următor: Ignatie Darabant cu 63 de voturi (susținut de călugări), Iacob Aron cu 57 de voturi, Ioan Bob cu 37 de voturi, Filotei Laszlo cu 10 voturi, Andrei Zetkey de la Muncaciu cu 2 voturi, Avram Mehesi Avram 2 voturi, Samuil Micu cu 1 vot și Ieronim Kalnoki 1 vot, în total fiind exprimate 178 de voturi.

La 21 octombrie 1782 împăratul Iosif al II-lea l-a numit episcop pe Ioan Bob, iar papa Pius al VI-lea l-a confirmat episcop. Împăratul Iosif al II-lea l-a preferat pe Ioan Bob în calitate de episcop al Bisericii Române Unite cu Roma, întrucât era preot de mir și nu călugăr, deși se clasase pe locul al III-lea, după numărul de voturi voturi obținute.

La 6 iunie 1784 a fost consacrat episcop de Grigore Maior, episcopul pensionat.

Pe 30 martie 1792 a adresat împăratului Leopold al II-lea memoriul intitulat Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae. A ctitorit numeroase biserici greco-catolice, între care Biserica Bob din Cluj, Biserica Sfânta Treime din Cugir, Biserica Bob din Hațeg, Biserica Bob din Mediaș, Biserica Bob din Sebeș, Biserica Bob din Târgu Mureș etc.

În anul 1810 a înființat Vicariatul Silvaniei, cu un rol însemnat în ridicarea culturală a românilor din ținutul Sălajului.

Activități filantropice
În timpul foametei din 1815-1818 episcopul Ioan Bob a șters datoriile datornicilor săi din satele din jur, iar în semn de recunoștință aceștia au ridicat Crucea lui Ioan Bob din Blaj, amplasată inițial pe dealul Hula.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Bob